Histria
a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. (657
după Eusebiu), de coloniştii veniţi din Milet (un oraş
de pe coasta egeeană a Asiei Mici), fiind atestată ca cel
mai vechi oraş de pe teritoriul românesc.
Marele zid de apărare al cetăţii, construit în parte
la sfârşitul secolul III d.Hr., reparat şi întărit în
cursul secolelor IV-VI, înconjura cetatea ridicată în epoca romană
târzie. De sus, de pe turnul cel mare al cetăţii, se văd unele din
cartierele oraşului scoase la lumină de săpăturile arheologice:
cartierul comercial situat în sectorul de sud şi cartierul bogaţilor, la
est, într-o poziţie frumoasă. Spre nord-est este situat sectorul sacru
al marilor temple greceşti din sec. V-III î.Hr.
În
apropierea porţii mici a cetăţii de lângă terme,
în afara incintei, este situat muzeul, construit de Vasile Pârvan. In
sala acestuia sunt expuse reliefuri votive, funerare şi decorative,
de exemplu friza cu victorii înaripate, obiecte greceşti de sticlă,
de metal, de os sau de fildeş şi vase ceramice pictate. În
pereţi sunt încastrate inscripţii votive din vremea romană,
atestând numele vechilor sate din jurul cetăţii, unele din
ele aduse de la Ulmetum şi din teritoriul rural al Histriei.
Rezervaţia
Ornitologică Histria – Sinoe
Complexul lacustru Razelm - Sinoe este reprezentat prin subcomplexul
Sinoe, constituit din lacurile Sinoe, Istria, Nuntaşi, Taşaul,
având o suprafaţă de 16500 de hectare.
Peisajul
lacustru deosebit de pitoresc, unic în ţara noastră, precum
şi rezervaţia naturală „Cheile Dobrogei”
situată pe cursul inferior al pârâului Casimcea (285 ha), fac din
această regiune o comoară inestimabilă din punct de vedere
geologic, istoric şi botanic (572 specii identificate).
